Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
Comunicat de presă
Guvernul a analizat astăzi un amplu proiect intitulat Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023-2027. Documentul, elaborat în consultare cu organizațiile neguvernamentale din domeniul protecției drepturilor copilului, are drept scop promovarea drepturilor copiilor, inclusiv ale celor mai vulnerabili în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate.
Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse:
Încep prin a spune la mulţi ani personalului din învăţământul preuniversitar și învățământul universitar, sănătate și realizări pe mai departe. Așa cum s-a menționat, cu ocazia Zilei mondiale a educaţiei, astăzi a fost adoptată într-o primă lectură, Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023-2027. Ce este această strategie? Este un document care stabileşte măsurile şi direcţiile de acţiune pentru a asigura protecția și promovarea drepturilor copilului, inclusiv ale celor din comunități vulnerabile.
Direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor promovate de noua strategie națională vizează domenii precum educația, sănătatea, asistența socială, justiția pentru minori, întărirea participării copiilor la procesele decizionale care îi privesc. Documentul sintetizează prioritățile în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului pentru următorii 5 ani, toate armonizate cu cele asumate la nivel european, eliminarea oricăror forme de violență asupra copiilor, reducerea sărăcie iși a excluziunii sociale, promovarea unor servicii și sisteme prietenoase cu copilul, protejarea și garantarea drepturilor tuturor copiilor aflați în situații vulnerabile, încurajarea implicării și participării copiilor la luarea deciziilor. De asemenea, se urmărește dezvoltarea unor programe și implementarea unor măsuri care să aibă ca rezultat asigurarea accesului copiilor la serviciile publice digitale în condiții de siguranță.
Totodată, se propune promovarea unei justiții prietenoase pentru copii, un sistem de proceduri penale, civile și administrative care să nu-i inhibe sau să nu-i intimideze și, în același timp, să garanteze respectarea tuturor drepturilor lor. Această strategie reprezintă un angajament ferm al Guvernului României de a prioritiza investițiile pentru copii, pentru a asigura realizarea efectivă a drepturilor tuturor copiilor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin garantarea deplină a accesului la servicii publice de calitate. Această strategie este o promisiune față de copiii noștri că vom face tot ce ne stă în putere pentru a le asigura un viitor mai bun. Prin această strategie ne angajăm să asigurăm copiilor acces la educație, sănătate, protecție socială și servicii de calitate și să promovăm participarea copiilor la luarea deciziilor care îi afectează.
Ce conține această strategie.
Concret, strategia „Copii protejați, România sigură” își propune 19 ținte care trebuie atinse până în anul 2027, selectate pentru toate domeniile care vizează drepturile copilului. Printre acestea enumerăm: reducerea cu 400.000 a numărului copiilor afectați de sărăcie și excluziune socială, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multidimensional, includerea copiilor afectați de sărăcie în programe de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale, dezvoltarea de servicii publice de asistență socială acreditate în toate localitățile din mediul rural, în toate orașele și municipiile, creșterea cu 30% a numărului copiilor beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie, plasarea în servicii de tip familial a trei din patru copii, separați temporar sau definitiv de familiile lor; implicarea copiilor din școli la activități de informare pe tema impactului violenței, adoptarea de reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale acestei violențe, inclusiv în mediul online; creșterea ratei de cuprindere în educație timpurie la cel puțin 22% pentru copiii de până la 3 ani și cel puțin 95% pentru cei între 4 și 6 ani; scăderea abandonului școlar cu 4,5 puncte procentuale, scăderea cu 15% a procentului de tineri de 15 ani care nu promovează testele de competență PISA. Pentru măsurile propuse, finanțarea va fi asigurată din bugetele instituțiilor responsabile sau/și din fonduri europene, inclusiv cele asumate prin PNRR. Procesul de elaborare a Strategiei „Copii protejați – România sigură” a fost coordonat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și a presupus o amplă consultare a ministerelor cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, a organizațiilor neguvernamentale care oferă servicii de sprijin pentru copii, a structurilor reprezentative ale copiilor și a altor parteneri internaționali, Reprezentanța UNICEF în România, precum și reprezentanți ai mediului academic.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, doamnă ministru. Dacă sunt întrebări pentru doamna ministru pe această temă?
Reporter: Bună ziua! Cătălina Mănoiu, Antena 3 – CNN. Ați putea să ne spuneți, vă rog, dacă există garanția că de anul viitor alocațiile pe care le primesc copiii vor fi indexate cu rata inflației, așa cum prevede legea?
Natalia Intotero: Asumându-ne această strategie, cred că va fi o prioritate pentru Guvernul României ca toate țintele asumate să fie și realizate.
Reporter: Există riscul ca această indexare cu rată a inflației să fie practic înghețată, așa cum am mai văzut și în anii precedenți?
Natalia Intotero: Copiii trebuie să fie o prioritate pentru orice țară, inclusiv pentru România.Demersurile care s-au făcut în ultimul timp au demonstrat, prin tot ceea ce înseamnă proiecte care s-au realizat și care se vor realiza, așa cum am menționat, atât cu finanțare de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene, că va fi o prioritate fiecare copil al țării noastre și în egală măsură și aceste alocații.
Chiar ieri am trecut prin Parlamentul României o inițiativă legislativă prin care dăm posibilitatea, de exemplu, tinerilor instituționalizați, ei făcând parte din această categorie vulnerabilă, să beneficieze de ajutor din partea statului, respectiv acea sumă de peste 2.800 lei, chiar dacă nu urmează o formă de învățământ la zi, adică sunt acceptate și formele de învățământ cu frecvență redusă sau distanță, pentru cei care au peste 18 ani și care optează să-și continue studiile până la vârsta de 26 de ani.
Reporter: Bună ziua! Octavian Vasilescu, Euronews România. Astăzi știm că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reglementează piața industriei jocurilor de noroc. Vreau să vă întreb dacă sunteți de părere că ar trebui să vină Guvernul și cu alte măsuri în această direcție, pentru că jocurile de noroc și această adicție a păcănelelor cumva au pus stăpânire mai ales pe tinerii din țara noastră și vedem că devine într-adevăr o problemă socială?
Natalia Intotero: Este o inițiativă foarte bună din punctul meu de vedere și pot să vă spun că da, prevenția este foarte importantă. Pe lângă această prevenție, aceste măsuri care vin cumva să blocheze activitatea acestor jocuri de noroc în vecinătatea instituțiilor de învățământ, în vecinătatea spațiilor de joacă, a timpului unde tinerii, copiii, minorii își petrec orele pe care le au la dispoziție este cea mai bună decizie ca acestea să nu mai existe în aceste locuri.